Datinile, credintele si riturile cvasi-religioase legate de vechile sarbatori pagane cu caracter naturist sunt pastrate pana in zilele noastre. Cu toate ca nu sunt prevazute in calendarul crestin ortodox, iar Biserica le interzice, oamenii din unele zone ale tarii le tin cu sfintenie, de la o generatie la alta.

Astfel de practici cvasi-religioase, intalnite cu precadere in Oltenia, in Muntenia si in Moldova au ajuns, din pacate, sa aiba valoare egala cu cea a slujbelor bisericesti, multi parinti pastrand obiceiul de la bunici si strabunici: "asa a zis sa facem strabunica".

Este vorba, in special, de "taierea motului copilului", "datul de grinda", "ruperea turtei" pe capul copilului si punerea unor obiecte dintre care acesta sa aleaga, semnificand viitoarea profesie pe care o va practica atunci cand va deveni adult.

"Datul de grinda" se pastreaza din vremea geto-dacilor si se sarbatoreste in prima zi a Noului An, in primii trei ani din viata ai pruncului. Se spune ca la inceput, acest ritual s-a savarsit de catre preot, dar acestia fiind putini, iar numarul copiilor foarte mare, s-a dat dezlegare pentru oficierea acestui ritual de catre moasa copilului, nasa sau chiar de parintii acestuia.

Astfel, atunci cand copilul implineste un an, o festivitate aparte este dedicata taierii motului, adica a unei suvite din parul copilului, dupa care o turta este rupta peste capul lui si cateva obiecte ii sunt lasate la indemana. Primul obiect pe care copilul va pune mana este considerat determinant pentru viitorul sau, asa ca daca va pune mana pe o moneda, de exemplu, lumea crede ca va duce o viata imbelsugata. Se spune ca taiatul parului simbolizeaza luarea fricii, iar copilul nu va mai avea niciun fel de temere.

Or, toate aceste lucruri nu au nici o legatura cu religia, cu credinta crestina, pentru ca Biserica respinge pr