Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, se arată în studiul „Rata de schimb de echilibru şi factorii săi – cazul României“, realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP), citat de Agerpres.
Două ar fi metodele prin care s-ar putea ajunge la comasarea terenurilor agricole:
- acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi
- descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.
Există în momentul de faţă un proiect de lege benefic în ceea ce priveşte acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, dar acesta ar trebui modificat în sensul creşterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor, potrivit studiului Comisiei Naţională de Prognoză (CNP), citat de Agerpres.
„Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinaţia curţi-construcţii. O astfel de sancţiune există şi este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deţinute de persoane juridice”, se menţionează în studiu.
Comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari.
Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producţie agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât şi în sectoarele economice conexe