In fiecare an, la 1 ianuarie, prima zi din anul abia inceput, Biserica crestin-ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Vasile cel Mare, care a trait in vremea imparatului Constantin.

Fiind mare iubitor de invatatura, a studiat la scolile din Cezareea, Bizant si Atena. Ca slujitor al bisericii, prin scrisul si cuvantul sau, Sfantul Vasile a luptat pentru luminarea crestinatatii si a aparat dogma Sfintei Treimi.

In traditia populara, Sfantul Vasile apare cu mai multe "chipuri". Astfel, este perceput ca avand mare putere asupra diavolilor, cu rugaciunile sale scotandu-se duhurile rele si necurate din oameni, animale, locuinte bantuite si indepartandu-se farmecele.

Pe de alta parte, Sfantul Vasile este perceput ca un mare betiv, calare pe un butoi plin de butura, de aceea se crede ca de ziua lui se fac chefuri si petreceri, lucru adevarat doar ca de regula, cei mai multi oameni sarbatoresc inceputul unui an nou.

Traditia populara atribuie obiceiul de a merge cu sorcova tot Sfantului Vasile. Se spuna ca, fiind fericit deoarece Domnul i-a dat ca zi a lui chiar prima zi din an, Sfantul Vasile a luat un clopotel, i-a legat de toarta un fir de busuioc si s-a urcat la Dumnezeu sa-i ureze de bine.

In prima zi a anului, copiii merg cu sorcova, din casa in casa si celor sorcoviti le ureaza sanatate, viata lunga si belsug. La inceputuri, sorcova era facuta din crengute inmugurite de pomi fructiferi taiate si puse in apa de Sfantul Andrei ori de Mos Nicolae. Astazi, sorcova se face dintr-o nuia impodobita cu hartie colorata si un fir de busuioc in varf. In unele zone ale tarii, de sorcova se ataseaza si un clopotel.

In multe zone ale tarii exista obiceiul ca in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie sa se puna sare in 12 coji de ceapa. A doua zi, de Sfantul Vasile, se poate vedea, dupa cum s-a topit sau nu sarea ca