Deşi a fost ridicată doar în doi ani de zile (1637-1639), cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu va ajunge în curând să atingă un timp record de restaurare. Biserica „Sfinţii Trei” Ierahi din Iaşi – căci despre ea este vorba – se află de două decenii într-un vast proces de refacere; şi nu sunt semne că acesta se va încheia prea curând.

Devenită celebră prin dantelăria din piatră care îi împodobeşte faţadele – 30 registre de motive decorative de la temelie până la vârful turlelor, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi s-a dorit a fi un monument care să aşeze capitala mândrului voievod Vasile Lupu pe harta lumii ortodoxe. A rămas, de altfel, cunoscută în istorie competiţia între acest domn şi voievodul Ţării Româneşti, Matei Basarab. Călătorii străini care treceau prin Ţările Române în acele vremuri remarcau că Muntenia era, într-adevăr, un mare şantier, dar cu toţi se minunau de bijuteria pe care Vasile Lupu reuşise să o ridice la Iaşi.

Ctitoria lui Vasile Lupu a aşezat cu adevărat capitala Moldovei pe harta lumii ortodoxe

Biserica adună elemente de arhitectură occidentală (gotică şi renascentistă), îmbinate cu elemente orientale, inspiraţie armeană, georgiană, persană. Pictura a fost realizată de cei mai cunoscuţi meşteri ai vremii: Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov, împreună cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravul cel bătrân şi Ştefan. Paul de Alep, arhidiacon al Antiohiei, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie în călătoria acestuia prin Principatele Române, în secolul al XVI-lea, după ce a examinat cu mare atenţie edificiul, şi-a exprimat întregul său entuziasm în cartea sa, Călătorii, scrisă în arabă.

Sfinţită de Mitropolitul Varlaam la 6 mai 1639, biserica a adăpostit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, cu ziua de prăznuire 14 octombrie, dăruite de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol în 1641, drept răsplată a evlavie