Cartea “AL V-lea Muschetar” apărută la Editura KronArt Braşov sub semnătura lui Gabriel Stan – grafician, pictor dar şi scriitor de o originalitate rară (a se vedea şi: „În labirintul celor 12 simţuri”, „Caligrafii alchimice”, „Despre semne, vorbe şi cuvinte”, „Idei pentru imposibile poeme”, „Rimphonya”, „Oglinzi secrete” şi „Întoarcerea doctorului Honigberger”) cred că este cea mai izbutită operă literară a Braşovului din anul 2012.

Părerile sunt controversate, dar nu mă interesează. Citind-o şi recitind-o, cu creionul în mână, am simţit că sunt al V-lea muschetar.

Ea este orânduită în şapte cărţi, nu întâmplător, după misterele relevate ale cifrei şapte. ( Şapte zile ale săptămânii, şapte culori ale curcubeului, şapte perioade în tabelul chimic al lui Mendeleev, şapte chei şi note muzicale, şapte păcate capitale, şapte minuni ale Antichităţii, etc.)

Cele şapte cărţi sunt : Cartea ferestrelor – Cartea perspectivei inverse – Cartea orizonturilor – Cartea Sferelor – Cartea ascunsă în cărţi – Cartea visurilor – Cartea Destinelor:

Toate sunt refulări ale adevărului şi priponiri ale libertăţii cu căluşul în gură. În ansamblu lucrarea poate fi un eseu – pamflet spre o lume în care nu mai ştim cine au fost prietenii şi cine ne sunt duşmanii, poate fi un roman kafkian neterminat, pe care autorul ar trebui să-l continue prin cele şapte cărţi, în volumul al II-lea.

Autorul se slujeşte de citate biblice şi de poeme dar mai ales de cele şapte ilustraţii spre a ajuta cititorul să înţeleagă că acele povăţuiri sunt spre a lumina, pentru că nepătrunse şi uneori negre sunt drumurile spre o adevărată lumină pe care minciuna o poate acoperi.

Am crezut uneori că graficianul eclipsează scriitorul, dar m-am înşelat. Am deschis la pagina 77 (Cartea Orizonturilor). Ilustraţia – vechiul cartier Steagu Roşu – în ultimul plan blocul tineretului, în faţă bazi