La mulţi ani tuturor!

La început de an, cel puţin două evenimente la nivel global au implicaţii macroeconomice relativ importante pentru România.

Rezolvarea problemei legate de “fiscal cliff” în SUA îmbunătăţeşte şansele unei creşteri economice la nivelul acestei economii de 2,5-3% în 2013, măreşte şansele unei linişti pe pieţele financiare internaţionale şi asigură, din acest punct de vedere, un semnal pozitiv din perspective menţinerii unui cost rezonabil pentru finanţarea României în 2013 (nevoia de finanţare brută va fi de 11.4% din PIB în 2013, conform Raportului IMF Romania Selected Papers, p 25).

Al doilea eveniment cu impact asupra deciziilor de politici macroeconomice de la noi, este cel legat de intrarea în vigoare a „Pactului fiscal”, instituţie ce propune consolidarea disciplinei fiscale în zona euro.

România a ratificat Pactul Fiscal, alături de alte 24 de ţări membre UE. Aceasta va presupune adoptarea unei reguli fiscale pe deficitul bugetar structural, prin care să se asigure atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% începând cu anul 2014.

Întrebarea este: ce tip de regulă fiscală pe soldul bugetar structural se va propune de către Comisia Europeană? Pentru că opţiunea pentru una sau alta dintre variante avantajează mai mult sau mai puţin România.

În caseta de mai jos sunt sintetizate tipurile de reguli fiscale pe deficitul structural, fie că sunt bazate pe estimarea output gap fie pe estimarea diferenţialului dintre rata de creştere economică curentă şi trendul acesteia.

Tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural

Fondul Monetar Internaţional (2009) detaliază 2 tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural şi două variante îmbunătăţite ale acestora.

În funcţie de adecvarea răspunsului la şocuri, se fundamentează două tipuri de reguli:

a)     Regula fiscală pe soldul struc