E o chestiune de câteva zile până când ne lămurim şi de guvernul ăsta nou. Săptămâna viitoare, guvernul Ponta 2 dă piept cu Fondul Monetar Internaţional şi atunci îi vom vedea pe miniştrii săi dacă sunt la fel de convingători ca la televizor.

Primul lucru care mă interesează este dacă Ponta va scoate Complexul Oltenia din programul de privatizare. Managementul privat a reuşit să îl fenteze, invocând pe bună dreptate că CEO este o companie pe profit şi nu are de ce să impună FMI o schimbare de management. Deşi sunt convins că Ponta ar fi agreat managementul privat dacă firma de recrutare l-ar fi propus pe actualul director Laurenţiu Ciurel. CEO nu este singura companie strategică dorită de străini pe bani puţini, în aceeaşi situaţie sunt şi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Poşta Română şi multe, multe alte.

A doua promisiune care ar fi interesant dacă ar trece de FMI, ceea ce nu cred, este TVA redus la alimentele de bază. Aşa, de promis la televizor au promis şi ăilalţi, pe mine mă interesează dacă miniştrii lui Ponta au argumente să obţină ok-ul celor de la FMI, ceea ce nu prea cred.

Al treilea lucru pe care îl aştept în ianuarie de la Guvernul Ponta 2 este proiectul de buget, în care ar trebui, conform promisiunilor, să găsim importante sume de bani la capitolul investiţii, în special pentru autostrăzile promise peste tot în ţară. Plus bani suficienţi pentru sănătate, învăţământ, ordine publică. Priorităţi pentru toţi politicienii, dar numai în campaniile electorale. Şi cel mai frumos ar fi ca toţi banii veniţi în plus la buget să fie din creşterea economică şi din combaterea evaziunii fiscale, nu din majorări de taxe şi impozite ori din scăderi de venituri salariale.

Primele semne nu sunt tocmai încurajatoare. Ponta anunţă tăierea primelor din companiile de stat, plafonează creşterile salariale şi acolo unde tot el spune că s-au înregistr