Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare, cunoscut şi sub numele de ‘pactul fiscal’, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013, după ratificarea sa de către Finlanda. Scopul tratatului este de a întări disciplina fiscală în zona euro prin aşa-numită ‘regulă a echilibrului bugetar’ şi printr-un mecanism de corecţie automat.

Pentru ca tratatul fiscal să intre în vigoare, acesta trebuia să fie ratificat de 12 state membre. Condiţia a fost îndeplinită după ce Finlanda, cel de al 12-lea stat din zona euro care a adoptat tratatul, a depus instrumentele de ratificare la 21 decembrie 2012, informează un comunicat de pe site-ul Consiliului UE.

Tratatul a fost conceput după ce şefii de stat şi de guvern din zona euro au decis în decembrie 2011 că sunt necesare măsuri mai puternice pentru a întări stabilitatea în zona euro. Pactul fiscal a fost semnat la 2 martie 2012 de 25 de state membre UE, mai puţin Cehia şi Marea Britanie.

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa ar urma să fie încorporat cât mai curând posibil în tratatele UE existente, iar paşii necesari pentru realizarea acestui lucru ar trebui să fie făcuţi în următorii cinci ani.

Noul tratat stipulează că bugetele naţionale ale statelor care au aderat trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Scopul se consideră a fi îndeplinit dacă deficitul lor structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul minim pentru sustenabilitate pe termen lung al ţării, stabilit prin Pactul de stabilitate şi creştere.

Abaterea temporară de la această ‘regulă de aur’ a echilibrului bugetar este permisă numai în circumstanţe economice excepţionale, de exemplu în cazul unor decline economice. Dacă datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, lim