Se știa că 80% din subvenţiile directe agricole merg la 15% dintre beneficiarii potenţiali, dar nu se știa care sunt problemele specifice estului european. Un raport din noiembrie 2012 al Curţii Europene de Conturi, preluat joi, 3 ianuarie, de săptămânalul satiric francez Le Canard Enchainé descrie situaţia.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan
Raportul dedicat eficienţei schemei simplificate de plată în estul european arată că o parte importantă a subvenţiilor agricole plătite de Bruxelles a fost direcționată către activităţi care nu au de-a face cu agricultura. Acesta este mai ales cazul Ungariei, României, Poloniei și Bulgariei, dar situaţia este bine cunoscută de serviciile comisarului european al Agriculturii, Dacian Cioloș, care a prevăzut diferite măsuri aplicabile după 2014.
Cluburi de golf, de pescuit, de vânătoare sau pășuni necultivate au beneficiat de milioane de euro, este ceea ce spune Curtea de Conturi într-un raport trecut neobservat în noiembrie 2012. Nu se poate vorbi aici de fraudă sau de disfuncţionare, ci doar de o stare de fapt permisă de ambiguitatea regulilor actuale ale Politicii Agricole Comune (PAC).
”Circa o mie de municipalităţi și de colectivităţi locale românești au încasat bani pentru așa-numitele pășuni”, spun auditorii europeni cu referire la anul 2010. Astfel, 23,5 milioane de euro au fost plătiţi și folosiţi nu în scopuri agricole, ci pentru ”finanţarea administraţiei publice”.
Raportul mai arată că marii beneficiari ai subvenţiilor PAC (plata la hectar) în est sunt cei care deţin mult pământ, iar agricultori mici sunt adesea lăsaţi în afara sistemului de ajutor. Asta face ca arenda percepută pe pământ să înflorească și ca pământul să fie arendat la un procentaj din ajutoarele europene primite.
Tot în România, legislaţia îi exclude dintre benficiari pe cei care dau pământul în
