UTA a intrat pe mâna unui nou antrenor din luna aprilie a anului trecut, după ce Roland Nagy a simțit că a pierdut vestiarul și riscă să compromită eternul obiectiv, promovarea. Adrian Falub a venit cu un suflu nou, a câștigat câteva meciuri importante, printre care și derby-ul Vestului de pe Bega, după exact un deceniu, însă înfrângerile cu Bistrița și FC Maramureș au condamnat formația arădeană la un nou sezon în Liga a II-a. Acesta a fost început slab, apoi echipa a avut o serie pozitivă ce părea că o înscrie serios în lupta pentru primul eșalon, numai că finalul de tur a fost dezastruos.
Privind în urmă, „principalul” arădenilor are și satisfacții, dar mai ales regrete. „Șansa de a o antrena pe UTA nu o are oricine. Mă bucur că am fost ales eu, care încă sunt la începutul carierei de tehnician și că am reușit să fac și destule lucruri bune. Atât pe finalul campionatului trecut, cât și în debutul acestuia, am făcut un grup, o echipă, care a demonstrat că atunci când are li-niște e competitivă. Însă, chiar având aceste problemele de ordin organizatoric, am fi trebuit să fim mai responsabili, mai maturi în mo- mentele decisive. Îmi amintesc că la Bistrița am condus de două ori și am pierdut pe niște greșeli incredibile, ca să nu mai vorbesc despre ultimele două meciuri ale anului. Am întâlnit adversari mai mult decât abordabili, dar jucătorii nu au înţeles că erau datori să-și facă treaba în orice condiții și nu să facă atmosferă. Dacă eram serios implicați în cărțile promovării, acum, poate, ne căutau mai mulți investitori și nu știam de unde alege. Așa, stăm și așteptăm nu știu ce… Mi-ar plăcea să vină acel om de afaceri neamț, dar deja se intră în criză de timp”, a punctat Adrian Falub, care la capitolul amintiri frumoase rămâne mai ales cu disputele de la Timișoara. „Am trăit primele mele derby-uri dintre UTA și Poli și, chiar dacă cele două cluburi
