NASA şi MIT lucrează la un proiect prin care să cerceteze în aproximativ 20 de ani satelitul marţian Phobos cu ajutorul roboţilor „arici”.

Aceşti aşa-zişi roboţi arici sunt sfere cu diametrul de 1 metru, acoperite cu ţepi, al cărei design este gândit pentru a face faţă gravitaţiei foarte scăzute de pe satelitul marţian. Phobos este un satelit mic, cu un diametru de cca. 22,2 km, care a fost descoperit ca şi celălalt satelit marţian, Deimos în 1877. Este destul de puţin cunoscut şi nu se ştie dacă este un asteroid capturat de câmpul gravitaţional al planetei Marte sau o bucată desprinsă din planetă cu prilejul unui impact cu un alt corp ceresc.

Phobos este, de asemenea, un loc potrivit pentru a testa diferite tehnologii necesare pentru explorarea planetei Marte. Problema este că, pe Phobos, atracţia gravitaţională are o valoare de 1000 de ori mai mică decât cea de pe Terra, ceea ce face extrem de dificilă deplasarea oricarui vehicul pe roţi, şenile sau picioare, deoarece nu poate fi generată suficientă forţă de tracţiune. Din acest motiv, a construi un rover capabil să exploreze Phobos este o provocare imensă.

Robotul “arici” este o maşinărie hibridă, în acelaşi timp navă spaţială şi rover. Are o formă aproximativ sferică, cu multe faţete acoperite cu panouri solare şi cu “ţepi”. În interiorul carcasei se găsesc trei discuri rotative, aşezate în unghiuri drepte unul faţă de celălalat. Când acestea se rotesc, “ţepii” se înfig în sol, ariciul putându-se astfel deplasa prin rostogoliri sau chiar salturi de 10 metri pe suprafaţa satelitului.

“Aricii” sunt însă doar o parte a tehnologiei de explorare. Aceasta include şi o navă spaţială, Phobos Surveyor, care ar urma să orbiteze în jurul lui Phobos şi să acţioneze ca “nava-mamă” a unui număr de arici (până la 6). Atât Phobos Surveyor, cât şi aricii sunt astfel proiectate încât să fie în mare măsură