Începutul noului an a însemnat preluarea preşedinţiei UE de către Irlanda pentru următoarele şase luni, premierul Enda Kenny putându-se baza pe susţinerea tactică a FMI.

Ultima oară când Irlanda a preluat preşedinţia UE, în 2004, ea triumfa sub eticheta de „Tigrul celtic" şi patrona cea mai vastă extindere din istoria UE - 10 state şi 75 milioane de europeni absorbite odată. După nouă ani, perspectiva s-a inversat. Irlanda, prima victimă a prăbuşirii băncilor după ce fusese modelul reuşitei, abordează această preşedinţie cu priorităţi recentrate. Premierul Enda Kenny nu îşi ascunde voinţa de a pune în folosul Celor 27 aceste şase luni ale unei preşedinţii devenite mai mult ceremonială. Irlanda ar putea fi în 2013 prima ţară din zona euro plasată sub tutela financiară a UE şi a FMI care ar ieşi din dificultate.

Dar pentru asta, Dublin intenţionează să obţină la Bruxelles uşurarea unei datorii de 64 miliarde euro care apasă din 2008 asupra conturilor sale publice - 40% din PIB. Într-un interviu pentru Sunday Times, premierul arăta că Irlanda „speră că până în iunie va fi găsit un acord privind modalităţile unei reduceri a poverii pe care contribuabilii irlandezi trebuie să o suporte după ce statul a recapitalizat băncile ţării". Mai clar, dacă ţările zonei euro intenţionează pentru 2013 o pauză în controversa privind datoria suverană, Enda Kenny a făcut cunoscut că va folosi tribuna europeană pentru a asigura supravieţuirea ţării sale.

În această confruntare, Irlanda poate conta pe susţinerea tactică a FMI. Contrar Greciei şi Portugaliei, alte două ţări aflate sub asistenţă din 2010, Irlanda dă semne de creştere. Instituţia financiară de la Washington prevede o creştere a activităţii de 1,1% în 2013 şi apoi de 2,2% în 2014, dar avertizează contra „riscurilor importante" legate de slaba capacitate de împrumut a băncilor şi de impactul austerit