Anul 2013 se anunţă agitat pentru Fondul Proprietatea, care nici după ce statul a terminat despăgubirile cu acţiuni, nu a scăpat de riscul de a se contamina cu neregulile care au infectat sistemul de despăgubire a foştilor proprietari.
Premierul a numit legea de înfiinţare a fondului "cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României" şi a anunţat că vor fi verificate dosarele în baza cărora au fost date acţiuni la fond.
În luna aprilie expiră termenul până la care România, aşa cum s-a angajat faţă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să adopte o lege prin care să rezolve despăgubirile persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, problemă pasată precum un cartof fierbinte de la o guvernare la alta în ultimii douăzeci de ani. Nu ar fi surprinzător ca actualul Guvern să ceară din nou o amânare de la CEDO, având în vedere că până acum nu a fost înaintată o soluţie legislativă concretă, iar amânările au fost soluţiile la care au apelat şi fostele administraţii aflate la putere.
O primă soluţie a fost Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), înfiinţat în 2005. Statul român a pus la bătaie acţiuni la cele mai valoroase companii din economie care au format portofoliul FP şi pe care apoi le-a dat foştilor proprietari drept despăgubire. În şase ani statul a dat acţiuni de 14 miliarde de lei la fond la câteva mii de persoane, însă din cauză că procedura de despăgubire a fost viciată de funcţionari publici corupţi de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, puţini dintre cei care au primit acţiuni la fond sunt persoane îndreptăţite. Statul şi-a terminat acţiunile în 2012, însă au mai rămas de despăgubit câteva zeci de mii de persoane, efortul financiar ridicându-se la o sumă estimată la 16 miliarde de euro, sau 12% din Produsul Intern Brut.
Într-o emisiune la postul de televiziune România
