- Social - nr. 1 / 3 Ianuarie, 2013 Ca in fiecare an, spre sfarsitul lui, intre Craciun si Anul Nou, imi inchei si-mi incununez truda scriitoriceasca si, deopotriva, cea a omului atat de trecator pe acest pamant, pe tumultoasa scena a lumii, cu lansarea unei carti. Am facut-o, respectandumi promisiunea, si in 2012, la 28 decembrie, prin noua carte "Memorii. File de jurnal. Confesiuni”. Cuvantul dat e sfant! Intotdeauna, de cand ma stiu, mi-am respectat promisiunile. Iar Parintele Indurarilor si al Luminii, Bunul Dumnezeu, caremi ocroteste pasii, m-a ajutat, si de asta-data, sa-mi duc gandul pana la capat. Mereu am dat vietii, chiar si atunci cand eram hartuit din toate partile, cat am putut si n-am cerut nimic in schimb, pana la cei 73 de ani. Iar daca uneori nu m-am considerat un om fericit, in seara de 28 decembrie toti cei care ati fost langa mine m-ati facut un om fericit! Multumiri! De fapt, ca de fiecare data, a fost si un test, stiut fiind ca, intre Craciun si Anul Nou, oamenii sunt supusi unor programe dinainte stabilite, sunt plecati, fiecare cu chemarile si cu treburile lor. Prezenta, intr-un numar impresionant de mare, a Dumneavoastra, cititorii fara de care noi, scriitorii, nu am putea exista, a fost o recunoastere a trudei, a luptei mele pentru neamul meu romanesc. Rar mi-a fost dat, trebuie sa recunosc, sa traiesc asa ceva, un asemenea moment, desi mi-am lansat, pana acum, zeci de carti. Am avut, asadar, multe bucurii de acest fel, dar aceasta a fost, intr-adevar, una de exceptie. Inca o data, multumesc pentru prezenta rar intalnita la vreo lansare de carte. De la o anumita varsta, cand anii se bulucesc in carca omului, altfel vezi si traiesti recunoasterea si prietenia celor din jur. M-am intors, prin Dumneavoastra, la tineretea mea. Ca unul pe care demnitatile nu m-au ametit, vazandu-mi de calea mea de ardelean, cu radacina taraneasca puternic infipt