Condamnat la moarte de două ori de către instanţele comuniste, Ogoranu a fost graţiat ca urmare a intervenţiei preşedintelui american Richard Nixon.

În 1 ianuarie s-au împlinit 90 de ani de la naşterea ultimului partizan. Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut în Ţara Făgăraşului, în satul Gura Văii, comuna Recea, şi a decedat în satul Sântimbru, comuna Galţiu, judeţul Alba. El este unul dintre cei mai cunoscuţi membri ai rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Făgăraşului. În ciuda eforturilor Securităţii de a-l aresta, el a rezistat până în anul 1976. Între timp, fusese condamnat la moarte de două ori de către instanţele comuniste, însă, prins în urma unei trădări, el nu a mai fost executat. Dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu l-a graţiat în urma unei intervenţii a preşedintelui american Richard Nixon.

Legionarismul, singura pată

Singura pată din biografia exemplară a lui Ion Gavrilă Ogoranu a fost apartenenţa la organizaţia de extremă dreaptă Mişcarea Legionară, violent antisemită şi autoarea unor asasinate politice şi a unor crime împotriva evreilor din România.

Ion Gavrilă Ogoranu nu s-a implicat în acest fapte reprobabile, ci în lupta armată împotriva regimului comunist. Absolvent al Liceului Radu Negru din Făgăraş, el a urmat, timp de patru ani, cursurile Facultăţii de Agronomie a Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj şi ale Academiei de Înalte Studii Economice din Braşov. În timpul celui de-al doilea război mondial, Ion Gavrilă Ogoranu a luptat pe Frontul de Vest într-o unitate de elită a Armatei Regale Române, Batalion 12 Vănători de Munte.

În cadrul acestuia, el a dobândit o pregătire militară de excepţie, care i-a permis să facă faţă asalturilor Securităţii. După război, Ion Gavrilă Ogoranu a organizat mai multe acţiuni anticomuniste în rândul studenţimii din Cluj şi din Braşov, iar din cauza acestora a fost nevoit să