Era o miercuri! Un 12 decembrie 2012, zi care îl aducea pe Sergiu Nicolaescu la tribuna Senatului să-şi prevestească nenorocirea. „Mai am puţini ani de trăit, vreau să vă spun un sincer «La revedere»".
La nici o săptămână de atunci, primeam o veste tristă: îndrăgitul regizor s-a accident stupid în curtea casei sale şi s-a ales cu câteva coaste rupte. „Am alunecat şi am căzut pe gheaţă, atunci când voiam să merg spre garaj! Am căzut pe spate şi mi-am rupt câteva coaste, dar nu-mi fac griji, pentru că nu este prima dată când mi se întâmplă. M-au vizitat doctorii, dar nu au ei ce să-mi facă. Trebuie să aştept! Sunt singur, am eu grijă de mine!", ne-a declarat atunci, în exclusivitate, regizorul.
Următoarele zile petrecute în singurătate şi ţintuit la pat îi agravau starea de sănătate. Nişte apropiaţi i-au venit în ajutor şi l-au transportat pe Sergiu Nicolaescu la Spitalul „Elias", în stare critică, diagnosticul doctorilor fiind afecţiune digestivă cronică. Aflat pe masa medicilor, cineastul avea să dea o ultimă declaraţie, tot pentru Click!, cu o voce stinsă şi îndurerată. „Nu mă simt prea bine. Sunt într-o consultaţie acum".
Următoarea zi îl punea în faţa unei intervenţii chirurgicale de peritonită, pentru ca mai apoi, nişte complicaţii cardiace şi pulmonare să-l treacă pragul dintre viaţă şi moarte. Totuşi, aşa cum spunea chiar el în 2002, într-un interviu televizat: „Eu voi pleca dintre voi, dar nu voi muri niciodată".
