Nu credeai să-nveți a muri vreodată? Radu Isac te ajută!
Eu sunt de meserie comediant. Trăiesc deja de câțiva ani buni din asta, deși amuzant sunt de mult mai multă vreme. Iar anul ăsta sărbătorile de iarnă s-au terminat mai devreme ca oricând pentru noi, comedianții.
În dimineața zilei de 3 ianuarie am deschis televizorul să văd că pe toate posturile se discută moartea lui Sergiu Nicolaescu. Am deschis apoi netul, încă nu scrisese nimeni nimic și am răsuflat ușurat. Poate abia a murit, oi fi deschis eu ochii fix când i-a închis el. M-am dus să mă spăl repede pe dinți și să încerc să fac niște jocuri de cuvinte din ce replici celebre îmi aminteam de la el. Când m-am întors la computer, netul era deja plin de ele. Am ratat startul.
Comedianții nu sunt morbizi că fac glume imediat cum crapă vreo vedetă. Mai mult, trebuie să facem glume atunci când toată mass-media vorbește despre un singur subiect. Iar când moare cineva e sărbătoare în redacțiile de știri. Astăzi nu mai căutăm scandaluri, nu mai investigăm, munca se reduce la jumătate. E aproape ca la școală când murea un profesor, nu trebuia să fi fost profesorul tău, dar era clar că în ziua aceea nu-ți mai verifica nimeni tema.
Am ajuns așadar un fin cunoscător al vedetelor moarte. Pot să fac din memorie un tabel detaliat despre toți morții celebri ai României din ultimii cinci ani. Aș putea chiar încerca o nouă meserie, consultant pe probleme de deces.
Sunt oameni care au neapărat nevoie de consultant. Se vorbește trei zile încontinuu numai despre tine, e clar că o să-ți dezgroape toate tâmpeniile pe care le-ai făcut.
Să-l luăm exemplu pe Ion Iliescu, el poate să moară salvând doi gemeni de la înec și tot o să urmeze un maraton național de înjurat la adresa comunistului ahtiat după putere.
Pe el l-aș sfătui să-și facă moartea în străinătate. Poate pleca de pe acum, își lasă o
