Încep cu o întrebare ceea ce se doreşte a fi o invitaţie la dialog, o conversaţie deschisă, la capătul căreia, poate, vom descoperi şi răspunsul.
Pentru iubitorii Campionatului Mondial de Motociclism Viteză, anul 2013 se anunţă promiţător. Se încearcă o revigorare a ceea ce anul acesta, 2012, a devenit un motiv de renunţare pentru unii şi o plictiseală pentru alţii.
Dincolo de toate noutăţile, asupra cărora nu ne vom opri acum, poate cea mai discutată ştire a fost revenirea lui Rossi la Yamaha.
Această revenire a fost văzută de unii ca un fel de întoarcere a fiului risipitor, plecat cu bogăţia, talentul şi experienţa adică, în căutarea unui nou orizont, pe care n-avea să-l găsească niciodată. Cel puţin nu cu Ducati!
Pentru alţii, plecarea lui Rossi de la Ducati a reprezentat un act de laşitate, un act de laşitate la capătul unei perioade care a scos la lumină limitele celui supranumit “Il Dottore”.
La fel ca şi în viaţă, şi în MotoGp, unii renunţă şi pleacă, alţii aleg să rămână. Cum să pleci, însă, atunci când ştii că mai ai multe de arătat, când încă mai ai încredere în forţele tale, când încă mai ai şansa să rămâi într-o lume pe care mulţi ani ai dominat-o.
La Yamaha, Rossi va face echipă cu Jorge Lorenzo. Această asociere mă duce cu gândul la celebrul documentar “Fastest”. Aşa că, nu vă lăsaţi înşelaţi de cuvântul coechipier. E un termen care induce în eroare, sunt de fapt doi rivali sub aceleaşi culori, concurând pe aceleaşi motociclete.
Cine va fi mai rapid acum?
Cu ceva timp în urmă Rossi obişnuia să fie number one, Lorenzo îşi dorea să devină. Azi, Lorenzo e noul number one, iar Rossi vrea să revină.
Lorenzo ştie că a venit rândul lui, a învăţat suficient şi pare pregătit să preia ştafeta, aşa că va avea şansa, în noul sezon, să demonstreze, din nou, ceea ce a susţinut multă vreme: „Valentino nu