S-a sfârșit unul dintre cei mai grei ani trecuți vreodată peste fotbalul arădean. Tot mai puține evenimente au stârnit bucurii acolo unde altă dată euforia cuprindea un județ întreg și îi depășea granițele. Despre lucrurile triste se poate discuta cel puțin atâtea zile câte a avut „2012-le”. De fapt, s-a discutat și se discută în continuare, iar alinierea astrelor arată că se va mai discuta. Așa că, într-o veșnică și poate neînțeleasă încercare de a surprinde ce a mai rămas din pozitivul vieții noastre fotbalistice, ne-am gândit să înșiruim câteva evenimente fericite. Sunt clipele provocate de oamenii și echipele care ne amintesc că, odată, cum spunea Flavius Domide, de la Arad se dădea ora exactă în fotbalul românesc. Ca și în precedentele retrospective, ordinea e aleatorie și chiar poate fi interpretată drept subiectivă.

Ovidiu Hațegan și visul turneelor finale

Sfârșitul de an i-a adus cel mai frumos cadou, promovarea în categoria Elite Development. De aici se aleg arbitrii pentru turneele finale. De la Ioan Igna, incluzându-i aici pe Mircea Axente și Dan Ologeanu, amândoi cu meciuri importante la activ în competiții europene, arbitrajul arădean n-a mai avut așa ceva. În 2012, Ovidiu Hațegan a conectat Aradul la fotbalul adevărat, conducând ireproşabil meciuri de calibru în toamna Champions League, ca Tottenham – Lazio ori Bayern – Lille. Ascensiunea sa în Elite Development înseamnă că arbitrajul românesc ar putea fi din nou reprezentat la cel mai tare nivel. Ultimul arbitru român ajuns în elita fotbalului mondial a fost timișoreanul Nicolae Grigorescu, la Campionatul Mondial din Franța 1998, și tot el a oficiat la Euro 2000, găzduit de Olanda & Belgia.

Atletico – încă două titluri naționale

Clubul galben-negru a aniversat superb un deceniu de viață. Gruparea dirijată de Alexandru Meszar a adus încă două trofee într-o vitrină strălucito