Botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza, aşa cum este cunoscută sărbătoarea în popor, adună an de an mii de credincioşi în curţile bisericilor. Cu mic cu mare, oltenii merg la biserică pentru a asculta slujba şi pentru a pleca acasă cu aghiasma mare, care se poate lua numai în această zi.

Oltenii au început pregătirile pentru Bobotează, sărbătoare dedicată purificării naturii şi mai ales a apelor de forţele răului. Astfel, potrivit tradiţiei, preotul umblă din casă în casă cu crucea în mână şi stropeşte cu aghiasma din vârful unui mănunchi de busuioc atât locuinţa cât şi pe toţi membrii familiei. Gospodinele îl aşteaptă cu casa curată şi cu un vas cu apă pe masă, în care preotul lasă un pic de aghiasmă. În ajun de Bobotează, credincioşii trebuie să mănânce bucate de post iar cei care pot ţin post negru.

Apoi, oamenii merg în 6 ianuarie la biserică, pentru a asista la slujbă şi pentru a lua aghiasma mare. Învăţăturile creştine spun că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea şi slujba Aghiasmei mari atrage mai mulţi credincioşi decât cea a Aghiasmei mici, care se sfinţeşte la celelalte sărbători importante din timpul anului. Oamenii folosesc apa sfinţită pentru curăţirea de păcate şi cred în puterea tămăduitoare a acesteia.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Bătrânii cred că sunt suficiente câteva picături din aghiasmă pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi sau patima alcoolului. Aghiasma mare nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit.

Se mai spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an: dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, dacă va curge apa din streaşină se va face