Botezul Domnului este cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează, care este sărbătorită pe 6 ianuarie. Boboteaza este asociată cu sfinţirea apelor, credincioşii venind dis-de-dimineaţă la biserică pentru a lua agheasmă, despre care se spune că are proprietăţi miraculoase.

Prin slujba de Bobotează se sfinţesc şi apele, iar credincioşii participă cu credinţa puternică că odată cu sfinţirea apelor, se sfinţesc şi sufletele. Credincioşii păstrează agheasma în vase curate, iar aceasta nu se alterează, având darul miraculos de a rămâne proaspătă tot timpul. Când au diverse necazuri, credincioşii găsesc mângâiere în a gusta din această apă sfinţită sau de a o stropi prin casă. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu această apă gospodăria, grădina şi interiorul casei, pentru rod bogat şi sănătate.

În Ajunul sărbătorii, preoţii merg din casă în casă, rostind o cântare specială şi binecuvântează gospodăriile. „Pentru întâmpinarea praznicului Botezului Domnului, în ajun credincioşii postesc, aşa cum se întâmplă la întâmpinarea oricărui praznic. Dacă la Naşterea Domnului, Învierea Domnului şi Adormirea Maicii Domnului ne pregătim cu post şi rugăciune, după sărbătoarea Naşterii Domnului, Biserica a rânduit o zi de post în ajun”, ne-a spus părintele protopop Nicolae Cobzaru. Imediat după Bobotează, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul.

În unele zone de munte ale judeţului Vrancea, cum ar fi la Prahuda, comuna Paltin, se confecţionează cruci de gheaţă, care se aduc în curtea bisericii în dimineaţa de Bobotează, prin care locuitorii îşi exprimă credinţa. În alte zone, cum este Soveja, are loc sfinţirea apelor, iar slujba se săvârşeşte la un râu, pentru a aminti de botezul în Iordan.

De Bobotează, nu da bani cu împrumut

Cel mai cunoscut obicei este acela