„Economia statelor dezvoltate seamănă cu lanţul Ponzi, o mare escrocherie“ – este rezumatul pe care La Tribune îl face unui recent raport al Boston Consulting Group, dedicat crizei celor mai dezvoltate ţări ale lumii şi a datoriilor lor. Lanţul Ponzi este schema piramidală de plată a profiturilor unora cu contribuţiile altora, procedură care a fost folosită la noi în cazul „Caritas“.„Impasul poverii datoriilor nu mai poate fi acceptat după acest raport“, scrie cotidianul francez La Tribune.

Guvernele marilor ţări precum SUA, Franţa, Marea Britanie, Italia, au aplicat politici economice bazate pe îndatorare. De ce această politică seamănă cu „un caritas“, sau cu o schemă piramidală Ponzi?

Acum aproape 100 de ani, cam în aceeaşi epocă în care economistul american John Maynard Keynes elabora teoria creşterii inflaţioniste, cu care Roosevelt scotea SUA din Marea Criză, un imigrant italian, Charles Ponzi, îşi lansa escrocheria care avea să-i poarte numele şi să inspire nenumărate scheme piramidale în lumea întreagă.

Schema Ponzi este o mutilare a teoriei lui Keynes, dar care arată şi acum, totodată, punctele slabe ale acesteia.

Nimic nou în faptul că resursele financiare obţinute prin îndatorarea unui guvern pot stimula creşterea în perioade de recesiune, aşa cum prevede doctrina keynessiană.

Totuşi, „nu este vorba numai de faptul că lumea dezvoltată a împrumutat semnificativ din bogăţia viitorului pentru a finanţa consumul de astăzi. A şi redus potenţialul de creştere al viitorului, fâcând foarte dificil pentru generaţiile viitoare să facă faţă moştenirii celor de azi“, scrie Daniel Stelter, autorul raportului Boston Consulting Group (BCG).

Analistul BCG compară politica statelor dezvoltate cu o schemă piramidală de tip Ponzi, „pentru a releva seriozitatea problemei. La cinci ani după declanşarea crizei, liderii lumii dezvoltate încă „s