Aron Pumnul a făcut parte din conducerea Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania şi a lucrat şi pentru Guvernul revoluţionar din Bucureşti.
Una dintre personalităţile de frunte ale istoriei românilor este Aron Pumnul. Cărturarul ardelean înmormântat în Bucovina de Nord este cunoscut mai ales pentru rolul de profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuţi. De altfel, marele poet a debutat cu elegia "La mormântul lui Aron Pumnul". Însă intelectualul transilvănean nu a fost doar un dascăl talentat, ci s-a numărat şi printre personalităţile Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. El a redactat programul revoluţionar, prezentat la Blaj sub forma unei petiţii de drepturi, către împărat, şi, în acelaşi timp, a unei proclamaţii adresate tuturor locuitorilor din Transilvania. Programul revoluţionar condus de Aron Pumnul a fost coloana vertebrală, din punct de vedere ideologic, a revoluţiei conduse de Avram Iancu şi de Simion Bărnuţiu.
O personalitate complexă
Aron Pumnul s-a născut într-o familie de iobagi din Cuciulata. Preotul greco-catolic din satul său a observat inteligenţa deosebită a copilului şi l-a trimis la studii, timp de patru ani, la Odorhei. Apoi, pentru că era unul dintre elevii fruntaşi ai şcolii, Aron Pumnul a fost trimis să-şi continue educaţia la Cluj şi la Blaj. Graţie inteligenţei, onestităţii şi hărniciei sale, Aron Pumnul a devenit profesor la Şcolile Blajului, iar apoi a fost trimis să primească o educaţie universitară de rang înalt la Institutul Catolic "Sfânta Barbara" din Viena, ca bursier al Episcopiei Greco-Catolice din Blaj. Aron Pumnul a revenit în Transilvania în anul 1846 şi a început să predea filosofia la şcolile superioare din Blaj.
Aici, în colaborare cu canonicul Timotei Cipariu al Episcopiei Române Unite cu Roma a Blajului, a scos primul ziar în limba română cu litere latine, "Organul luminărei", care
