Boboteaza şi Sântionul închid cercul Sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă şi foc, iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac proorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa şi grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului şi a belşugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa. Fetele “vrăjesc focul”, printr-un descântec de dragoste, iar feciorii aprind “focul de Bobotează”, peste care sar atunci când se domoleşte, pentru a-şi purifica trupul şi sufletul.

Apa, prin sfinţirea ei în ziua de Bobotează, capătă valenţe magice care se extind asupra oamenilor, a comunităţii, asupra întregii lumi, stimulând recolta, alungând dracii, strigoii, şerpii, lupii şi bolile, spălând păcatele moştenite de la strămoşi şi generând renaşterea. Oamenii o iau acasă în vase special pregătite şi toarnă câte puţin din ea în toate fântânile ce le ies în drum. Apoi îşi stropesc casa, şura, animalele şi livada într-un străvechi ceremonial de purificare. Un ritual asemănător are loc pe 7 ianuarie, de Sântion, şi poartă numele de “Udatul Ionilor”.

Boboteaza şi Sântionul închid cercul Sărbătorilor de iarnă. Timpul se purifică prin apă şi foc, iar practicile magice sunt mai intense ca niciodată: se colindă, se fac farmece, se descântă, se ghiceşte viitorul, se află ursitul, se fac proorociri asupra vremii şi rodului noului an. Oamenii aprind focul viu, afumă casa şi grădina pentru alungarea duhurilor rele, pentru atragerea norocului şi a belşugului, practică un ritual agrar străvechi de stimulare a recoltei numit Ciuralexa, Chiraleisa sau  Kira Leisa. Fetele “vrăjesc focul”, printr-un descântec de dragoste, iar feciorii aprind “focul de Bobotează”, pest