Regizor şi director de 22 de ani al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Tompa Gábor povesteşte că duce de ani de zile lupte acerbe pentru a nu a accepta intruziuni şi presiuni în programul său repertorial

Traversez Parcul Central din Cluj, intru în clădirea Teatrului Maghiar şi urc în lounge-ul de la etaj, un spaţiu care a fost de curând renovat. Un loc primitor, senzaţie de confort în ton de alb şi roşu. Îmi comand o cafea şi mă aşez într-un fotoliu.

E 8 decembrie, adică penultima zi a Festivalului Internaţional de Teatru „Interferenţe“. Sunt surprins de liniştea din jur, organizatorii îşi fac treaba discret şi eficient, fără panică şi agitaţie. Îl văd pe Tompa Gábor apropiindu-se. Poartă o pălărie neagră cu boruri largi, păşeste calm şi zâmbeşte celor din jur. Îi mărturisesc de la bun început că-mi place atmosfera din teatru.

Cea de-a treia ediţie a festivalului „Interferenţe“ a avut loc în perioada 27 noiembrie – 9 decembrie la Cluj, în perioada când Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a aniversat 220 de ani de la înfiinţare. Tompa Gábor este director al acestui teatru din 1990, când a fost numit de Andrei Pleşu, ministru al Culturii în acea perioadă.

„Weekend Adevărul“: Prin aceste „Interferenţe“ aţi creat un climat de normalitate în peisajul nostru teatral.

Tompa Gábor: Normalitate e un cuvânt foarte-foarte potrivit, pentru că în toţi aceşti 22 de ani de când am preluat direcţiunea Teatrului Maghiar nu am făcut altceva decât să duc lupte acerbe pentru starea de normalitate. Nu mi-am dorit nimic mai mult. Dar pentru a ajunge la această normalitate trebuie să fim consecvenţi, să mai ascultăm ce se spune în jurul nostru, să fim atenţi unii la alţii şi, atunci când organizăm un astfel de festival, ar fi bine să nu o facem în mod formal, demonstrativ.

Spuneţi-mi, vă rog, despre luptele acerbe pe care le-aţi avut pe plan local.