Din pură satisfacție numerică, m-am oprit la 12 categorii pentru un top al știrilor de știință din cel de-al 12-lea an al prezentului secol. Si ca să nu fie lucrurile prea simple, m-am gîndit să nu fac o listă a celor mai. Cum asupra primului loc se îndreaptă destui ochi de cititori și destule tastaturi de blogeri, am făcut un top al celor mai „pe locul doi” știri de știință. Stiri care fie au fost eclipsate de aureola de senzațional a unui studiu și mai senzațional, fie au pierdut prima poziție în lupta dreaptă a clickurilor. Așadar, nu primele 12, ci următoarele 12 știri cele mai importante ale presei de știință a anului trecut. Intr-un astfel context, vom menționa doar din pură politețe jurnalistică bomba care s-a plasat pe locul din față în vizorul unui public restrîns, dar interesat. Așadar:

1. Expediție. Au apus zilele cînd nume de mari exploratori fascinau publicul cu expedițiile lor. Si au răsărit zilele în care alambicuri tehnologice complicate ne furnizează informații fie din adîncurile pămîntului, fie de îndepartătatul din spațiu. Au curs rînduri multe despre roboțelul marțian care, cu mînuțele alea două, ne trimite poze de pe planeta roșie. Dar în timp ce Curiosity face pași pe Marte, dintr-o apropiată constelație ne venea o altă veste: în Alfa Centauri, la o aruncătură lumină de băț, în sistemul planetar al unei stele triple, a fost descoperită o mică planetă de dimensiunile Pămîntului.

2. Umbra bozonului la CERN. Pe cînd presa vuia bucuroasă despre cum, cu voia celui de sus, i s-a descoperit particola, zidul greu al CERN-ului era lovit de noi valuri de date. Incepute în 2010, experimentele au dat mai multă roadă decît se aștepta. Mai precis, după spusele purtătoarei de cuvînt, Fabiola Gianotti, s-au adunat de peste 10 ori mai multe date decît era preconizat – motiv de mare bucurie computațională prin birourile adiacente.

3. Carte : d