Pentru a smulge economia din stagnare poate fi tolerat un anumit nivel al inflaţiei peste ţintele propuse, fiind necesară desprinderea de analizele sofisticate, adeseori rupte de realitate şi adoptarea de măsuri pentru creşterea ponderii activităţilor productive şi crearea de locuri de muncă, pentru revigorarea consumului intern mai ales pe segmentul produselor fabricate local, pentru creşterea exporturilor şi diversificarea pieţelor şi, nu în ultimul rând, pentru influenţarea pozitivă a veniturilor gospodăriilor şi firmelor, spune Nicolae Dănilă, profesor universitar, doctor în economie.
"Nu trebuie să ne sperie în etapa actuală realizarea unei creşteri economice inclusive (n.red.: concept care vizează creşterea economică "pentru toţi", având ca ţintă creşterea gradului de ocupare, reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai) chiar în condiţiile unei inflaţii mai mari decât ţintele pe care ni le-am propus. Este adevărat că pe termen lung banca centrală este cea care stabileşte şi determină în principal trendul şi nivelul inflaţiei - de unde încrederea şi aşteptările pe termen lung în privinţa inflaţiei, dar scăderea şomajului pe termen lung trebuie să fie determinată în special de factori şi reforme structurale, ca şi de o flexibilitate a pieţei muncii, ceea ce implică consolidare fiscală şi reforme economice", afirmă profesorul cu îndelungată experienţă de bancher comercial.
El susţine că inacţiunea poate deveni riscantă şi că există toate "şansele" ca efectele unor acţiuni ce le dorim benefice să fie mult diminuate sau distorsionate aplicând în continuare politica de "wait and see". În acest context, Dănilă propune "regândirea echilibrată a obiectivelor, a misiunii şi a rolului băncii centrale".
Este pentru prima dată când un membru al consiliului de administraţie al BNR se exprimă - chiar şi din postu
