Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în râul Iordan, sau Boboteaza, zi în care se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Sfânta Evanghelie spune că Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.
Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi Epifanie, care înseamnă Arătare. În această zi s-a aratat în lume Dumnezeu şi Sfânta Treime. Tatăl a grăit din ceruri, Fiul era în apă şi se boteza, iar Duhul Sfânt a pogorât asupra Lui.
Tot duminică, în toate lăcaşurile de cult se face şi Sfinţirea cea mare a apei. Preotul împreună cu credincioşii, se roagă lui Dumnezeu să trimită pe Duhul Său Cel Sfânt şi să sfinţească apa, precum a sfinţit apa Iordanului în ziua când s-a botezat Domnul Nostru Iisus Hristos.
Din această agheasmă, credincioşii iau pentru acasă în diferite vase, stropesc casele şi vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac.
Cuvântul „agheasmă” în limba greacă înseamnă „apă sfinţită”. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseşte la spălarea şi curăţirea fizică, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului. Sfinţii părinţi spun că, întocmai, cum omul se curăţeşte prin botez, firea lumii se curăţeşte prin apele botezului. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. De asemenea, se poate lua Agheasmă Mare în situaţii speciale. Potrivit tradiţiei, Agheasma
