Bucovinenii sunt vestiţi pentru tradiţiile de Anul Nou, jocuri cum ar fi „Ursul”, „Capra”, „Căiuţii” sau „Mascaţii” fiind printre cele mai vechi obiceiuri, dar diferite de la o localitate la alta.
Malanca de la Mihoveni este un obicei specific acestui sat, fiind prezentat din ajunul Anului Nou până în seara zilei de Sfântul Vasile de feciorii satului, dar şi de copii, sau la diverse manifestări culturale din preajma sărbătorilor de iarnă. La Mihoveni se fac mai multe malănci, pe diverse categorii de vârstă, şi asta pentru a nu se pierde tradiţia.
Gheorghiţă Ciot din Mihoveni, recunoscut în zonă pentru promovarea tradiţiilor, a cules din zona Bucovinei colinde autentice, a adunat un material pentru un CD audio
cu obiceiul Malanca şi este conducătorul grupului care organizează una din malăncile din satul Mihoveni.
„Pot spune cu mâna pe inimă că malanca este cel mai frumos obicei din Bucovina, vechi de peste o sută de ani. Oamenii fac acest grup pentru a aduce voie bună, a aduce urări de Anul Nou, multe din versurile rostite de ţigan fiind păstrate de la părinţi, de la bunici. Mălăncile se formează la hramul satului, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Atunci se face bal, ocazie cu care se întâlnesc feciorii din sat şi pun la cale câte mălănci se vor face în sat şi cine organizează fiecare malancă. Sunt mai multe mălănci, sunt mai multe grupuri, mai multe «partii», cum le spunem noi. Înainte era malanca cea mare, cu băieţii care au terminat armata. Acum nu se mai face armata, aşa că malanca mare o fac cavalerii mai în vârstă, «mai copţi la minte», cum se spune. Apoi sunt malăncile mai mici şi malanca copiilor. După hramul satului, feciorii încep să-şi reconstruiască recuzita, costume şi tot ce au mai păstrat de la sărbătorile anterioare”, ne-a spus Gheorghiţă Ciot, interpret de muzică populară şi culegător de folclor din Mihoveni, comuna