Am tradus, de dragul nuanțelor, cam ce era de tradus din interviul acordat de Kelemen Hunor, miercuri, 2 ianuarie, ediției online a săptămânalului maghiar hvg.hu (despre a cărei poveste am scris aici). Președintele UDMR vorbește, cam pe șleau, despre tumoarea canceroasă a presei, pardon, a politicii românești, despre povestea acordului din octombrie dintre UDMR și USL, dar și despre ce îi așteaptă pe liderii maghiari, în Opoziție, până când se face praf struțo-cămila guvernamentală. Dar și despre altele. E un interviu cu un lider politic nu foarte mulțumit de ce i se întâmplă, dar mai ales, de ceea ce i s-ar putea întâmpla, și care, poate tocmai din aceste motive, răspunde mai franc, inteligent chiar.

hvg.hu: Până la urmă, de ce nu a ajuns UDMR la guvernare? În zilele de după alegeri, știrile legăte de acest subiect se schimbau de la o oră la alta.

Kelemen Hunor: Înainte de alegeri, șeful oricărei formațiuni politice are două obiective mari și late: să ajungă în Parlament și să ducă la guvernare formațiunea pe care o reprezintă. Acestea au fost și intențiile mele. Din sondajele de opinie reieșea foarte clar că USL va câștiga alegerile și asta speram și noi. Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat că atunci putem ajuta cel mai bine comunitatea maghiară când participăm la guvernare. Bunăoară, prin împărțirea resurselor guvernamentale sau prin inițierea de proiecte legislative. După alegeri, am și început negocierile, numai că – contrar înțelegerii de dinainte scrutinului – șefii partidelor românești câștigătoare în alegeri au pus niște condiții pe care nu mi le puteam asuma.

hvg.hu: Ce fel de condiții?

K. H.: N-am fost de acord să nu modificăm articolul 1 din Constituție, care spune, printre altele, că România este „stat unitar și indivizibil”. Acesta a fost momentul critic pe care nu l-am putut depăși. Îndoielile noastre legate de statu