Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezatorul și Inaintemergatorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și, totodată, al celor dedicate nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Bobotează este una dintre cele mai importante sărbatori, atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru cei catolici. Potrivit scrierilor, în 6 ianuarie, Mântuitorul Iisus Hristos a fost făcut cunoscut lumii. De aceea, Biserica mai numește Bobotează și „Arătarea Domnului", „Dumnezeiasca Arătare" sau „Epifania", care provine din limba greacă și înseamnă „aratare", „descoperire", „revelare".
Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ajun, adică în 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca în ajunul Craciunului sau în Vinerea Mare dinaintea Paștilor.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar tatal din cer il declara ca fiind fiul sau.
In Ajunul Bobotezei, slujitorii sfintelor altare merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi. Postul din Ajunul Bobotezei a fost randuit inca din vremea de inceput a crestinismului.
Apa de Bobotează nu se strică niciodată
Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului. Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. „Agheasm
