- Social - nr. 3 / 5 Ianuarie, 2013 Va oferim spre lectura si invatatura o frumoasa poveste, pastrata din vechime si depanata pe viu grai. Si de fiecare data, atunci cand cinstim SOBORUL SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL. Si nu oriunde. Ci in vatra unei vechi si pitoresti asezari de munte. Situata la confluenta apei Cibinului cu cea a raului Olt. Dupa ce acesta a "scapat” de stransoarea muntilor vestitei si temutei trecatori Turnu Rosu. In Talmacelul inceputului lin al urcusului spre inalta Marginime a Sibiului. Acolo unde luni, 7 ianuarie 2013, ne vom putea "hodini” pasii obositi de atata umblatura de sarbatorile crestinesti ale iernii. Pentru ca musai ati fost cu colindul de Craciun si de Anul Nou. Dar si la "Intalnirea Junilor si Juneselor” de la Saliste. Obicei folcloric si crestinesc venit din vechime. Si mereu derulat in alaiurile nesfarsite de diplasi, de feciori si fete. Cu totii, imbracati romaneste. Si cum nu se poate mai frumos si adevarat. Sarbatorii fiindu-i consacrata intreaga a patra zi de Craciun! Sositi in acest frumos sat cu ulitele lungi, inguste si intortocheate, urcate pe vai si pe paraie, vom putea deslusi, cu mintea si cu sufletul, povestea unei mandrete de biserici. Reprezentand, ca podoaba picturala si arhitecturala, un unicat intre lacasurile satesti de rugaciuni ale romanilor ardeleni. Zidirea ei incheindu-se in anul 1777. De-a lungul braului streasinei batranei biserici stau insirate chipurile pictate ale tuturor sfintilor. In altarul ei slujind, rand pe rand, mai bine de un secol generatii intregi de preoti ai familiei purtatoare ale numelui de Roman. De Sfantul Ioan Botezatorul in stranele bisericii se vor aseza, alaturi de cei mai in varsta si cuminti oameni ai satului, si acei sateni si musafiri cu numele de Ion, Ioan, Ionel, Onu, Ioana, Ionica, Ionela si Oana. Fie ca sunt prunci. Ori copii-scolari. Feciori si tinere fete. Sau batrani de can