După Sărbătoarea Nasterii Domnului si cea a Sfîntului Vasile, ultima marcînd si începutul anului calendaristic, primele 7 zile din luna ianuarie sînt marcate de două importante sărbători crestinesti, respectiv de Botezul Domnului, cunoscută în popor drept Boboteaza, care se tine pe 6 ianuarie, si de Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul si Înaintemergătorul Domnului, sărbătorit de majoritatea crestinilor ortodocsi în ziua de după Bobotează. Aceste două sărbători sînt marcate, mai ales, de o trăire religioasă intensă care continuă seria celorlalte sărbători, recunoscute drept sărbători cu un festin aparte, „vesele“, fapt reflectat si în multitudinea de datini care le marchează. Atît colindele, cît si alte manifestări laice, legate de traditii, continuă si în aceste sărbători de început de an, însă ceea ce marchează sărbătoarea Bobotezii este faptul că mai toti credinciosii se duc în această zi la biserică pentru a lua apa sfintită, cunoscută drept Aghiazma mare, necesară pentru tămăduire si purificare. În ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintită, iar mirenii îl asteaptă postind „negru“ pînă ce vine părintele, ca să bea întîi din aceasta. Cu această ocazie cel ce aduce curătenia spirituală în bătăturile gospodarilor este însotit de copii, acestia deschizînd calea preotului strigînd Kira Leisa, adică pronuntarea românească a grecescului Kyrie Eleison, care înseamnă Doamne miluieste. În multe localităti asezate pe maluri de ape, în ziua de Bobotează, dupa Sfînta Liturghie, preotul, împreună cu enoriasii, fac o procesiune la un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. În această zi, dacă este destul de frig, se pregăteste o cruce de gheată, pentru a marca locul slujbei, urmînd ca, la sfîrsit, preotul să arunce în apă o cruce de lemn, după care tinerii se întrec să o scoată la mal din apa înghetată. Conform traditiei, se spune că cel ce re