În fiecare an, Guvernul trebuie să se prezinte cu bugetul de stat pe anul următor în condiţiile în care nu se cunosc nici cifrele reale privind Produsul Intern Brut pe anul în curs. Astfel că e nevoit să recurgă la prognoze – supuse, şi acestea, revizuirilor.

PIB-ul este raportat de Statistică şi e anunţat cel mai devreme la 70 de zile după încheierea anului la care se referă. Apoi este revizuit în funcţie de noile date ale acelui an, iar cifra definitivă apare abia după 21 de luni. Revizuirea în plus sau în minus nu e o „vină” a cuiva, ci e dată de noile cifre intrate în calcul.

„Adevărul” vă prezintă calendarul de raportare a PIB, din care va reieşi, sperăm, destul de clar câtă „vină” i se poate imputa INS pentru revizuirea datelor referitoare la un anumit an, de exemplu 2011. Aşadar:

** Anul 0: România realizează un anumit Produs Intern Brut (PIB)

** Anul 1, februarie: INS poate raporta doar evoluţia în procente a PIB pe Anul 0 faţă de anul anterior.

** Anul 1, martie: INS poate anunţa şi suma PIB-ului pe Anul 0, ca şi principalii factori (formare, utilizări, domenii etc.), dar acestea sunt numai date provizorii. Motivul pentru care sunt provizorii? Doar un exemplu: suntem în martie şi firmele încă nu şi-au depus bilanţurile pe Anul 0 – de unde să afle statisticienii cum a mers economia? Desigur, prin sondaje, care nu dau însă întotdeauna ceea ce numim cifre exacte.

Tot în martie, odată cu ieşirea la lumină a primelor cifre referitoare la PIB, Guvernul poate compara dacă bugetul de stat pe anul 0 a fost construit corect, pe un PIB estimat anterior de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). De regulă, în acest moment se creează cele mai multe controverse, din cauza diferenţelor dintre PIB-ul Anului 0, raportat de INS, şi PIB-ul ce fusese estimat de CNP pentru Anul 0, pe care fusese construit bugetul. Menţionăm că în fiecare an exist