Sărbătoarea de Bobotează, care încheie ciclul sărbătorilor dedicate Crăciunului, marcată în calendarul creştin ca ziua în care a fost botezat Iisus Hristos, are semnificaţii multiple şi în calendarul popular, fiind sărbătoarea care încheie suita celor 14 zile de renovare a timpului.
Eveniment creştin de mare însemnătate, Boboteaza, aşa cum remarcă etnograful Mihai Camilar în lucrarea „Calendarul popular bucovinean: punte peste veacurile misterului existenţei” (Editura Muşatinii, Suceava, 2012) cuprinde „acte de profilaxie, de purificare a mediului de forţele malefice, ea prezentându-se sub forma unor straturi culturale suprapuse cu segmente specifice de reînnoire a anului, riturile creştine preluându-le pe cele populare de purificare şi de alungare a spiritelor malefice prin strigăte, împuşcături sau aprinderea focurilor rituale”.
Dacă Boboteaza, ca sărbătoare creştină, este precedată de un Ajun (zi în care sunt excluse din alimentaţie carnea, laptele, brânza şi ouăle), în societatea tradiţională ajunul acestei zile este, aşa cum spune etnograful bucovinean, „favorabil farmecelor şi descântecelor, observaţiilor meteorologice şi prorocirii recoltelor viitoare”.
Ritualului creştin de sfinţire a apei, de aruncare a crucii în apă de către preot, i s-au adăugat o serie de „practici de alungare a spiritelor malefice prin gesturi de stropire cu agheasmă (a copiilor, a bătrânilor, a fântânilor, a animalelor, a gospodăriilor, a pomilor din livezi), prin producerea de zgomote, prin împuşcături şi focuri ritualice”.
„În Bucovina - scrie Mihai Camilar - Boboteaza cuprinde încă momente specifice zilelor de reînnoire a timpului şi a anului... Dacă în vremuri de mult uitate, la Bobotează copiii ce purtau busuioc, crenguţe de brad, vâsc precum şi alte plante cu semnificaţii multiple umblau în grupuri pe la case, când înconjurau casa şi acareturile rosteau în
