Campion național, european, mondial și olimpic, Ivan Patzaichin a gustat din toate cupele victoriei. Născut la Mila 23, la 28 noiembrie (zi în care se serba hramul bisericii din sat – Sf. Iona Gură de Aur, pe stil vechi), avea să primească numele de Ivan. În urmă cu 63 de ani, în inima Deltei, începea lungul său drum, cu pagaia în mână, pe fluviul vieții. Ar fi putut să rămână acolo, în satul lui, pescar-fruntaș. Dar a vrut mai mult pentru el, când a ales sportul de performanță. A vrut mai mult pentru țară, când și-a spus, înainte de fiecare competiție: „totul sau nimic”. A vrut mai mult pentru oamenii din satul lui, pentru oamenii Deltei, atunci când a ales să revină între ei, cu proiecte îndrăznețe, care să le schimbe prezentul, viitorul... Aflați mai multe dintr-un lung interviu despre sport, familie, turism, gastronomie și idealuri, despre cele mai recente provocări ale mereu neobositului performer Ivan Patzaichin.
A fi respectuos: o virtute
- V-ați născut chiar în ziua în care, în satul dumneavoastră din Delta Dunării, Mila 23, avea loc hramul bisericii din localitate, iar părinții au decis să purtați numele Ivan (Ion), după cel al sfântului protector a cărui onomastică se potrivea atunci. Încep acest interviu facând apel la cele mai îndepărtate amintiri: anii frumoși ai copilăriei...
- Pentru mine, Mila 23 înseamnă tot ce am realizat în viață. Cred că oamenii de acolo, în primul rând părinții, familia și prietenii, mi-au arătat sensul vieții, încurajându-mă să aleg o carieră în sport, care mi-a adus cele mai mari satisfacții. Acest fapt m-a făcut și să mă întorc înapoi, sufletește și cu idei noi pentru cei de acolo. M-am simțit obligat să mă întorc, pentru că le datorez foarte mult. Copilăria mea a fost frumoasă; am fost singur la părinți și s-ar putea crede că am fost răsfățat, deși viața nu ne dădea prea multe ocazii și mo