Apropiaţi ai maestrului Sergiu Nicolaescu au mărturisit că regizorul şi-ar fi dorit ca parte din cenuşa lui să fie împrăştiată în mare.

Sergiu Nicolaescu a plecat dintre noi aşa cum şi-a dorit: în stil misterios şi intrigant, lăsând o mulţime de întrebări în urma lui.

Regia finală, a propriei ieşiri din scenă, şi-a consumat sâmbătă, 5 ianuarie, unul dintre acte. Incinerarea de la crematoriul Vitan-Bârzeşti din Bucureşti a fost vizionată de spectatori de la faţa locului şi de la distanţă, ca într-un film de acţiune, plin de suspans.

Urna cu cenuşa maestrului va fi păstrată la Bucureşti, în cimitirul Bellu, de unde va fi transferată la Târgu-Jiu, în oraşul său natal. Aşa a declarat sora regizorului, Iolanda Nicolaescu, care va împlini duminică, 6 ianuarie, vârsta de 86 ani.

Totuşi, apropiaţi ai maestrului au declarat presei că o parte din cenuşă va fi dusă la 2 Mai şi va fi împrăştiată în mare.

La 2 Mai, Sergiu Nicolaescu îşi alesese loc de refugiu, odihnă şi contemplare.

Aici şi-a turnat o bună parte dintre filme, inclusiv superproducţia „Mihai Viteazul“ sau „Coroana de foc“.

Aici îşi construise casa de vacanţă, aproape de baza estivală a Centrului Naţional al Cinematografiei, situată la ieşirea spre Vama Veche.

Aici se retrăgea de câte ori voia să fugă de tumultul Capitalei şi de dezamăgirile vieţii publice.

Aici a făcut ultimul drum înainte de Crăciun, atunci când a simţit că puterile îl lasă şi şi-a luat rămas bun de la toţi.

Marea este locul unde Sergiu Nicolaescu şi-a dorit dintotdeauna să trăiască. „Dintotdeauna mi-am dorit să fiu marinar“, mărturisea el visul său de-o viaţă.

El a intrat, de altfel, la Şcoala Navală din Constanţa, pe care a fost nevoit să o părăsească din cauza regimului comunist care făcea ravagii.

Alegerea lui Sergiu Nicolaescu face parte cu siguranţă din scenariul gândit