O nouă Constituţie, o Românie regionalizată, o nouă Lege Electorală dar şi congrese în mai toate partidele, în anul de „armistiţiu” electoral.
La început de legislatură, noua putere îşi propune, încă din primul an, revizuirea Constituţiei, schimbarea Legii Electorale şi regionalizarea ţării. Majoritatea partidelor încearcă să profite de anul de pauză electorală şi îşi anunţă congrese naţionale în care să-şi limpezească apele după „localele" şi „parlamentarele" de anul trecut şi să se pregătească pentru „europarlamentarele" şi, mai cu seamă, „prezidenţialele" din 2014.
Principalul obiectiv politic asumat de USL pentru anul acesta este revizuirea Constituţiei. Printre principalele prevederi care se doreşte a fi modificate sunt cele care vizează atribuţiile preşedintelui şi chiar modalitatea alegerii acestuia, precum şi clarificarea relaţiilor dintre instituţia prezidenţială, parlament şi guvern. O modificare importantă va fi introducerea în Legea Fundamentală a regiunii ca nouă structură administrativ-teritorială, părerile principalilor actori politicii variind în privinţa păstrării sau nu a judeţelor. Partea cea mai importantă, redesenarea hărţii administrative a României ar urma, însă, să fie făcută abia ulterior, prin lege. O schimbare semnificativă ar urma să sufere modalitatea de desemnarea a judecătorilor Curţii Constituţionale, procedură din care se doreşte eliminarea factorul politic, aceştia urmând a fi aleşi dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Un al doilea obiectiv major asumat politic de noua majoritate este modificarea Legii Electorale. În condiţiile în care opinia unanimă califică actualul sistem electoral drept un eşec, în acest moment sunt luate în calcul trei variante: aşa numitul „vot uninominal pur", cu unul sau două tururi de scrutin, sistemul mixt de tip german, cu jumătate parlamentari aleşi uninominal, jum
