Credincioşii n-au ţinut seama de cele sfinte şi s-au îmbrâncit pentru a lua aghiasmă. Mai aveau puţin şi se luau şi la bătaie refuzând să creadă că apa sfinţită ajunge pentru toţi. În cele din urmă cu toţii au plecat spre case mulţumiţi că şi-au umplut găleţile, bidoanele şi sticlele care să le ajungă până la Izvorul Tămăduirii, când se sfinţesc din nou apele.

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 6 ianuarie Boboteaza. Cea mai importantă tradiţie de Bobotează este Iordanul sau Sfinţirea apei. Sute de alexăndreni au luat cu asalt bisericile din municipiu pentru a lua acasă apa sfinţită.

Din păcate, mulţi dintre ei au uitat de cele sfinte şi s-au îmbrâncit pentru a lua aghiasmă, puţin mai lipsea şi se luau la bătaie. Până la urmă totul s-a terminat cu bine şi nimeni nu a fost rănit. Foto Credincioşii s-au îmbrâncit pentru aghiasmă gallery-link

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează în judeţul Teleorman

În satele din judeţul Teleorman există credinţa că oricine intră în apă în această zi, va fi ferit de boli. Înainte fetele urmăreau când preotul ieşea din biserică lângă o fântână şi cele care zăreau un flăcău călare erau convinse că se vor mărita în acel an.

După sfinţirea apei, se stropesc cu agheasmă şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se stropesc cu agheasmă caii şi iepurii, care se pot preface în diavoli.

Tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, în mod sigur se vor căsători în acel an.

De Bobotează, gospodinele nu au voie să dea nimic cu împrumut: obiecte sau bani, dar nici să spele rufe.

În localităţile situate pe malul Dunării, aşa cum este şi oraşul Zimnicea, episcopul sau un preot din acea comunitate aruncă o cruce sfinţită de lemn în apă şi mai mulţi tineri se aruncă în apă pentru a căuta crucea, iar cel care o găseşte şi o aduce la mal va avea par