În ultimele zile a crescut numărul persoanelor prezentate la unităţile de primiri urgenţe din cauza căzăturilor pe gheaţă. În termeni medicali, aceste căzături pot fi entorse, luxaţii, fracturi, traumatisme la cap, de altfel şi cele mai severe. Toate se tratează exclusiv de medicul specialist, diagnosticul fiind unul dificil, în majoritatea cazurilor impunându-se examen radiologic. Medicul de familie Dana Tinică ne explică fiecare pericol în parte: 

*Entorsele apar mai ales la nivelul gleznei, genunchiului, pumnului. Regiunea respectivă se umflă, se învineţeşte, se deformează, devine dureroasă, mai ales la mobilizarea articulaţiei, însă simptomele se ameliorează şi dispar în zilele următoare.

*Luxaţiile constau în distrugerea (completă sau parţială a articulaţiei, cu pierderea alinierii normale a oaselor. Pot apărea la umăr, cot, genunchi, gleznă sau la articulaţiile mici ale mâinii şi piciorului. Se manifestă prin umflarea, deformarea zonei, prin poziţia anormală a membrului, dureri intense, care nu cedează, prin imposibilitatea mişcărilor, uneori însoţite de amorţeală şi furnicături locale.

*Fracturile (totale sau parţiale) ale osului pot fi deschise (cu distrugerea structurilor de suprafaţă, astfel încât osul iese în afara pielii) sau închise. Se manifestă prin durere vie, persistentă, care creşte în timp, prin mobilitatea anormală a osului, deformarea regiunii, scurtarea membrului, imposibilitatea folosirii acestuia (sau folosirea este dificilă şi dureroasă), prin apariţia unor zgomote fine la mobilizarea acestuia.

*Traumatismele cranio-cerebrale sunt severe, însoţite de confuzie, ameţeală, tulburări de mers, de coordonare sau echilibru, de vorbire îngreunată, vedere înceţoşată sau dublă, greaţă, vărsături, dureri de cap, zgomote în urechi, letargie sau somnolenţă.

Pentru a preveni căzăturile pe gheaţă trebuie să purtăm