Noul an a început pentru Statele Unite cu dreptul. Şi nici în Europa situaţia economică nu mai pare la fel de nesigură ca în urmă cu un an. Dar, pe ambele coaste ale Atlanticului stabilitatea economică şi socială depinde de maturitatea şi deschiderea politicienilor. În Statele Unite realegerea lui Barack Obama ca preşedinte a pus fundamentaliştii pieţei în defensivă. Poate şi din această cauză, atunci când puţini se mai aşteptau, Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani ostili lui Obama, a adoptat, chiar în prima zi a noului an, un acord bugetar care a făcut ca înspăimântătorul "zid bugetar" (fiscal cliff) să nu intre în vigoare. Chiar dacă suspansul a rămas până la încheierea votului, spre miezul nopţii, Camera Reprezentanţilor a adoptat acordul bugetar exact în aceaşi formă în care fusese încheiat, in extremis, cu o zi înainte şi votat imediat în Senat. Să fie semnul că al doilea mandat al lui Barack Obama va sta sub semnul next deal-ului?
Aşa că atât de comentatul "zid fiscal" ar fi intrat automat în vigoare odată cu noul an fiscal, când expira perioada de tranziţie pentru modificarea legislaţiei fiscale favorabile marilor averi din era Bush, şi ar fi dus la creşterea impozitelor pentru toate categoriile de contribuabili şi reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare. În final, în noaptea ultimei zile a anului, după negocieri îndelungate vicepreşedintele american Joe Biden şi liderul opoziţiei republicane din Senat, Mitch McConnell, au ajuns la un compromis privind creşterea impozitului pentru gospodăriile cu un venit anual mai mare de 450.000 de dolari, de la 35% la 39,6%, o cedare importantă din partea republicanilor care se împotrivesc, din principiu, oricărei creşteri a impozitului. Sigur, venitul luat în calcul pentru impozitare a crescut de la 250.000 de dolari, suma avansată de Obama în timpul campaniei electorale din toamna anului trecut
