Atât istorici, cât şi cineaşti s-au exprimat, de-a lungul timpului, asupra felului în care regretatul regizor a falsificat istoria în filmele sale.
„Tot respectul pentru Sergiu Nicolaescu, dar din păcate el a falsificat multă istorie prezentând eroi cu o imagine falsă. Dar nu numai el. Ca exemplu vă dau filmul Pintea Viteazul. În film ni se spune că românii erau asupriţi de către habsurgi şi luptau împotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri“, a explicat istoricul Marius Diaconescu în emisiunea „Ce este România?“ realizată de Ovidiu Nahoi la RFI. Dialogul a fost citat pe siteul revistei Historia.
„Pentru noi românii bătălia de la Călugăreni este un mare succes. Adevărul este altul. Până la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe câmpul de bătălie în munţi. Turcii au ocupat şi Bucureştiul, dar şi oraşul Târgovişte. Mihai a fost conştient că nu putea singur să faca faţă armatei otamane şi de aceea s-a retras în munţi şi a aşteptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni când stăpânii în ţară erau turcii şi nu Mihai Viteazul? “, a mai spus istoricul Marius Diaconescu.
„Trebuia să-i bage undeva şi pe comunişti“
De asemenea, în seria de filme avându-l ca personaj central pe Comisarul Moldovan – „Cu mâinile curate” (1972), „Ultimul cartuş” (1973), „Un comisar acuză” (1974), „Revanşa” (1978), „Duelul” (1981) – Sergiu Nicolaescu a strecurat elemente de propagandă. Omul care l-a inspirat pentru conturarea personajului Comisarul Moldovan a fost însuşi unchiul său, Gheorghe Cambrea, un poliţist-legendă al Bucureştiului anilor ’40. „Chiar am revăzut de curând, la rece <
