Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica crestin-ortodoxa praznuieste botezul Domnului sau Boboteaza, adica momentul nasterii spirituale a Mantuitorului prin botezul in apa Iordanului de catre Ioan Botezatorul.

Pe langa intelesurile sale crestine insa, Boboteaza are si o serie de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru.

Astfel, sarbatoarea este pregatita si anuntata inca din ajun, cand preotii merg cu Iordanul din casa in casa si, in timp ce stropesc casele si pe locuitorii lor cu apa sfintita, ei canta: "In Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a aratat; ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, marire Tie".

La sfarsitul acestor spuse, membrii casei sunt invitati sa sarute icoana care infatiseaza botezul lui Iisus Christos. Stropirea de catre preot a credinciosilor cu apa sfintita este o traditie. In acest scop preotul foloseste un manunchi de busuioc.

Tinerele care vor sa se casatoreasca cer de la preot sau fura un fir din manunchiul de busuioc pe care si-l pun sub perna, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot.

O alta superstitie spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in anul in curs.

In seara de Ajun se pot savarsi practici de aflare a duratei vietii celor din casa cu ajutorul carbunilor. Astfel, se iau din soba carbuni aprinsi si se denumesc cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede ca primul care va muri va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

In ziua de Boboteaza crestinii merg la biserica, la slujba de sfintire a apei. La sfarsitul slujbei, fiecare se intoarce acasa cu un vas in care aduce apa sfintita sau agh