Nu pot sta locului, rostesc târziu primele cuvinte şi comunică dificil. Sunt copii autişti şi, deşi cauzele sunt încă o necunoscută, soluţia este ca părinţii să-i ducă la un specialist cât mai devreme, pentru a le da şansa de a merge la grădiniţă, şansa la o viaţă socială normală.

Bubu dansează prin încăpere, râde şi se plimbă uitându-se la rafturile cu jucării, ducând un deget la gură ca şi cum s-ar întreba cu ce să se joace. Deschide un sertar şi scoate un puzzle cu o casă şi scotoceşte după cele câteva piese care alcătuiesc desenul. Când nu găseşte ultimele piese se uită la mama ei şi arată cu degetul la sertar cu o privire nemulţumită. „Nu e acolo, mamă?“ Monica se apleacă şi mai scoate câteva piese din sertar pe care i le dă lui Bubu să le pună în puzzle.

Fetiţa are 3 ani şi trei luni şi a fost diagnosticată cu autism în martie 2012. Bubu, pentru că aşa i se spune în familie, a fost evaluată pentru prima dată la vârsta de 2 ani şi cinci luni, iar mama ei crede că dacă ar fi dus-o mai devreme, lucrurile ar fi evoluat mult mai repede. „Nu regret că am adus-o la terapie mai târziu, fiindcă a făcut progrese mari şi în câteva luni o văd la grădiniţă“, spune Monica, mama fetiţei.

Părintele nu a stat pe gânduri şi a adus-o imediat la centru specializat din Bucureşti, pentru a face terapie ABA (Applied Behaviour Analysis – Analiză Comportamentală Aplicată).

„Problemele de comportament ne-au fost semnalate la o creşă unde am dus-o timp de două luni. Doctoriţa care venea acolo în mod regulat să controleze copiii ne-a atenţionat că este ceva în neregulă şi că ar trebui s-o ducem pe Bubu la un control neuropsihologic. Ne-am dat şi noi seama că era ceva anormal fiindcă ea avea nişte crize, spre exemplu atunci când îi întrerupeai o activitate pe care voia ea să o facă se trântea pe jos şi plângea, iar timp de vreo 20 de minute efectiv nu aveai cum să o