Cu tristeţe, am observat că, în afara doamnei Corina Creţu, vicepreşedintele grupului socialist din Parlamentul European, niciunul dintre europarlamentarii români (care, altfel, par să moară continuu de grija ţării ale cărei valori le reprezintă la Bruxelles) nu a luat poziţie faţă de spusele domnului Laszlo Tokes.

Vineri, la Oradea, el a afirmat că „Am proclamat anul 2013 anul autonomiei, pentru noi va fi anul autonomiei, care este o valoare europeană, o instituţie democratică...Autonomia în cadrul federalismului, pleacând de la existenţa sa deja în Europa şi având în vedere de a fi creată şi în Bazinul Carpatic – ar putea constitui viitorul nostru politic şi naţional”, a spus Tokes. Afirmaţiile reluate şi explicitate de Toro Tibor, preşedintele PPMT, care a anunţat că, în momentul de faţă, se lucrează la un calendar al acţiunilor din acest an menite „să promoveze autonomia şi federalismul”. „Ne vom concentra pe diferitele forme de autonomie comunitară – autonomia teritorială şi culturală a localităţilor cu statut special, vom continua să promovăm ideea de federalism. ...Avem exemplul celor din Catalonia, care se manifestă în stradă de ziua lor naţională. Acest lucru ne dorim şi noi, ca Ţinutul Secuiesc şi Zona Partium să fie recunoscute ca regiuni istorice cu statut special. ” .

Partium (din latinăPartium regni Hungariae, în trad. "partea regatului Ungariei") se referă la teritoriul din afara Transilvaniei propriu-zise, recunoscut în 1541 de sultanul Soliman Magnificul ca aparţinând principelui Ioan Zapolya, pretendent al coroanei regale a Ungariei în contra împăratului Ferdinand.

În anul 1570, prin Tratatul de la Speyer, fiul lui Ioan Zapolya, Ioan Sigismund Zápolya, a renunţat la pretenţiile regale şi s-a numit în continuare „Transilvaniae et partium regni Hungariae princeps”, adică principe al Transilvaniei şi al părţii din Regatul Ungariei car