De Boboteaza, dupa slujba, credinciosii asista in numar foarte mare, la sfintirea Apei celei Mari sau Agheazma Mare, cum este numita in popor. De regula, slujba de sfintire a Apei Mari se desfasoara in fata bisericii, langa o fantana sau pe malul unei ape.

6 ianuarie este singura zi din an in care se savarseste Agheazma mare, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Agheazma mare se savarseste si in ajunul Bobotezei, cu mai putina solemnitate, insa, si este folosita de preotul care umbla din casa in casa cu crucea in mana si stropeste din varful unui manunchi de busuioc, atat locuinta, cat si pe toti membrii familiei, ca sa vesteasca astfel, Sarbatoarea Botezului Domnului.

In timpul slujbei de sfintire a apei, o slujba mai dezvoltata si mai solemna, preotul se roaga: "Si-i da ei (apei) harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca.

Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta..."

Apa sfintita de Boboteaza se mai numeste si Agheasma Mare si in popor se crede ca are o putere deosebita, deoarece este sfintita printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are loc in chiar ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului.

La sfarsitul slujbei de sfintire a apei, preotul afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa, cantand troparul Praznicului: "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."

De aceea, Agheasma Mare pe care credinciosii o aduc acasa dupa ce se termina slujba, se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa d