În 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului, sau Boboteaza. Această zi marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou. Este vorba de reamintirea momentului în care Iisus a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani.

La Bobotează au loc două slujbe de sfinţire a apei, obţinându-se Agheasma. Prima se săvârşeşte în ajunul Bobotezei, iar preoţii folosesc Agheasma Mică la sfinţirea caselor şi a celor ce locuiesc în ele. A doua slujbă, mult mai amplă, are loc pe 6 ianuarie. Cu Agheasma Mare făcută cu acest prilej, sunt stropiţi credincioşii participanţi la slujbă şi biserica. Tot din această Agheasmă Mare, credincioşii iau acasă, în sticle sau alte recipiente curăţate cu grijă în prealabil, pentru a le folosi tot anul, până la Boboteaza viitoare.

Agheasma Mare se bea dimineaţa, pe nemâncate, înainte de Anafură, timp de 8 zile.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul român a păstrat multe tradiții în legatură cu această zi. De exemplu, în localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau la malul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi.

Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.

Începutul acestei sărbători datează cel puţin din secolul al III-lea, ea fiind atestată pentru prima dată la Alexandria de Clement Alexandrinul. “Constituţiile Apostolice” o menţionează printre primele sărbători creştine. O altă scriere, “Testamentum Domini” (sec. IV) o aminteşte ca singura sărbătoare existentă, alături de Naşterea şi de Învierea Do