În suita celor 12 sărbători importante creştine se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului. Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei entităţi ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său.
Pe lângă înţelesurile sale creştine, Boboteaza are şi o sumă de tradiţii şi obiceiuri specifice poporului nostru. Astfel, sărbătoarea este pregătită şi anunţată încă din ajun, când preoţii merg cu Iordanul din casă în casă şi, în timp ce stropesc casele şi pe locuitorii lor cu apa sfinţită, ei cântă: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ție". La sfârşitul acestor spuse, membrii casei sunt invitaţi să sărute icoana care înfăţişează botezul lui Iisus Hristos.
Stropirea de către preot a credincioşilor cu apa sfinţită este o tradiţie a noastră. Tinerele nepătate care vor să se c