-AA+A

Boboteaza a încheiat salba sărbătorilor creştine de iarnă Biserica Creştină a sărbătorit duminică Botezul Domnului, sărbătoare numită obişnuit „Boboteaza”, care repetă experienţa de importanţă crucială în viaţa lui Iisus Hristos şi a omenirii eveniment petrecut la râul Iordan şi avându-l în rol de împlinitor, de oficiator, pe Ioan Botezătorul. Trebuie amintit că, Ioan Botezătorul, ultimul prooroc al lumii vechi, era promotorul botezului în apă având semnificaţia spălării de păcatul strămoşesc al lui Adam şi Evei transmis persoanei umane, aptă să se prezinte la Iordan după o perioadă de renunţare la viaţa păcătoasă. Despre Iisus Hristos şi botez vorbesc simbolic scripturile Vechiului Testament, în chip de prorociri, de anunţare a faptelor viitoare peste secole.

La împlinirea vârstei de 30 de ani, Iisus s-a dus la Iordan şi s-a botezat ca un om obişnuit, gestul său constituind un exemplu pentru omenire. Când se petrecea Botezul Domnului, cerurile s-au deschis şi Duhul Sfânt în chip de porumbel a stat deasupra Mântuitorului, iar glasul Tatălui Ceresc s-a auzit spunând: "Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit" Cu acel prilej, Iisus Hristos cel anunţat a fost confirmat de Dumnezeu Tatăl, a fost descoperit umanităţii care aştepta, de aceea, sărbătoare se numeşte Teofanie, Epifanie sau Arătarea Domnului, parte a Sfintei Treimi, a Dumnezeirii. Mulţimea prezentă, compusă din ostaşi, mercenari, saduchei, farisei, vameşi, oameni de rând, ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul au fost martorii prezenţei, a venirii lui Iisus Hristos în lume, risipind îndoielile şi ezitările pentru aşteptarea altui mântuitor al nostru. De Bobotează se sfinţeşte apa, numită Aghiasma Mare, cu rol tămăduitor pentru neputinţele trupeşti şi sufleteşti pe parcursul întregului an, creştinii obişnuind să ia Agheasma Mare în recipiente, păstrate acasă cu mare grij