Traian Basescu a revenit la pasiunile sale mai vechi - razboiul de cuvinte, declaratiile belicoase, reevaluari radicale, reinterpretarea legilor si contorsionarea sensului textelor de Constitutie.
Nebunia cu moartea si incinerarea lui Sergiu Nicolaescu a acoperit cumva efectele participarii presedintelui, vineri, la sedinta pentru alegerea presedintelui CSM. Dupa ce a declarat ca "mai bine razboi decat justitie neindependenta", presedintele a plecat din sedinta lasandu-i cumva pe toti sa creada ca doar numirea de catre CSM a sefilor procurorilor inseamna o justitie buna, corecta, independenta, eficienta si neatarnata politic.
Doar ca in 2005 gandea altfel si actiona pe dos. In apararea reinterpretarii sensului legilor, Traian Basescu aduce articolul 134 din Constitutie, potrivit caruia "Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii". Si de aici, deductia e ca si seful DNA si procurorul general al Romaniei ar trebui furnizati tot de catre CSM.
Desi numirea celor doi se face potrivit prevederilor Legii 303/2004. Iar in articolul din Constitutie nu se vorbeste despre functiile de conducere, ci doar despre numirea in functie a judecatorilor si procurorilor.
In fine, daca dezbaterea si urmatorul razboi politic dintre cele doua palate vor porni de la astfel de chichite semantice - mai exact: ceea ce nu este interzis este permis si chiar recomandat - atunci razboiul acesta nu are nimic de-a face cu spiritul unei justitii independente, corecte si eficiente. El vizeaza doar chestiuni de putere si raporturi de forta intre Presedintie si Guvern.
Iar pentru cei care au uitat care sunt efectele prime si urmarile unui astfel de razboi, e recomandata arhiva ziarelor, mai cu seama perioada 2006-2008, ca